Pictură în ulei pe pânză realizată de artistul George Ștefănescu Râmnic;
Tabloul se prezintă impecabil, fără urme de uzură;
Ramă solidă din lemn;
Dimensiuni 38X43 cm;
Autorul a avut de a lungul anilor mai multe expoziții de artă atât în România cât și Germania;
A încetat din viață acum 17 ani în Germania, însă opera sa continuă să bucure oamenii, în special la expoziții deoarece tablourile sale sunt stoc epuizat aproape peste tot, refuzând parcă să părăsească galeriile și colecțiile private;
În respect și admirație pentru arta maestrului, arhitectul Radu Ștefănescu a înființat la București Fundația Pictor George Ștefănescu, având ca obiectiv cultivarea memoriei artistului.

Pentru a evita orice discuții penibile sau polemici cu titlu gratuit, am pus ultimul preț la care pot să vând, așadar prețul este absolut FIX!!!

Asigur predare personală în București sau trimit în țară, CU VERIFICARE COLET și ambalare corespunzătoare, după plata unui avans de 100 de lei în cont BCR, BT sau Revolut (prea mulți comandă un produs și nu mai ridică coletul fără niciun motiv)
Cer și ofer maximă seriozitate;
Se acceptă si unele schimburi, în special cu ceas/ceasuri de mâna (omega, breitling, fortis, tag heuer, edox, doxa, tissot, hamilton, eterna, atlantic, longines, cartier, tudor, citizen) dar nu răspund la mesaje ridicole sau oferte aberante!
Stimă!

Scurtă biografie a artistului:
Autorul s-a pregătit alături de Geo Zlotescu (1906–1983), cu pictorul Ion Theodorescu-Sion (1882–1939) pentru admiterea în Academia de Arte Frumoase din București.
A frecventat cursurile școlii particulare de pictură (din Pasajul Villacross, Calea Victoriei, București), inițiată de pictorii Lucian Grigorescu, Platon Cazanovici și Mihail Gheorghiță. Este influențat de coloristul Lucian Grigorescu (1894–1965).
În perioada 1933 – 1936 George Ștefănescu studiază la Academia de Arte Frumoase din București, în clasa de pictură condusă de Nicolae Dărăscu.
„Identitatea stilistică a picturii lui George Ştefănescu ar putea fi căutată prin raportare la un neoprimitivism al senzaţiei, al emoţiei şi, deopotrivă, al formulărilor plastice. Este matca în care se întâlnesc, pentru el, lecţia întemeietorilor de modernitate (Gauguin, Van Gogh) şi formulele vizuale de postbizantinism rusticizat, oferite de pictura ţărănească pe sticlă.” Dan Grigorescu, 1987.