Michel Focault-A supraveghea si a pedepsi. Nasterea inchisorii

Humanitas

„A supraveghea si a pedepsi a avut la aparitie un ecou comparabil cu lucrarea din 1972 a lui Deleuze si Guattari, Anti-Oedipe, iar chestiunea puterii a inlocuit in analiza societatilor moderne tema marxista a exploatarii. Treptat, s-au constituit o vulgata Foucault un efect Foucault care cunosc versiuni destul de diferite in diverse culturi. [...] Receptarea si posteritatea lui Foucault sunt idiosincratice si contextuale: exista un Foucault «francez», unul «italian», unul «anglo-american», unul «feminist», acum incepe sa se profileze si unul «romanesc». [...] Ca afirmatie generala, se poate considera ca Foucault a fost in genere primit cu ostilitate in mediile profesionale care se simteau vizate mai direct de critica sa. [...] Aceste reactii, in fond previzibile, erau potentate de dificultatea de a-l incadra pe Foucault intr-un curent clar, intr-o coterie stiintifica, in vreo retea a cunoasterii-putere. Era el istoric? era psihiatru? era criminolog? era filozof? si asa mai departe: polemici otioase, la limita stupide, fiindca este stiut ca impactul cel mai mare asupra evolutiei stiintei il au intotdeauna marginalii, inclasabilii, rebelii. La douazeci de ani de la aparitie, Surveiller et punir este o carte esentiala pentru stiintele omului si societatii, prezenta in bibliografiile mai multor discipline, citita in maniere diferite.“ Sorin Antohitraducere de Bogdan Ghiu